top of page
Search
Cosette Chichirau

Ce este mai important? Parlamentul sau Președintele?

La finalul acestui an, vom fi chemați din nou la urne, pentru a ne alege președintele și reprezentanții în Parlament. Calendarul alegerilor este următorul:

  • 24 noiembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale

  • 1 decembrie - alegerile parlamentare

  • 8 decembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale.




Totuși, ce rol joacă fiecare? Poate președintele să construiască școli și spitale? Până la urmă, ce fac parlamentarii și de ce sunt așa de mulți? 


Pe scurt


Președintele României are un rol important în politica externă, apărare și securitate națională. Președintele nu are atribuții în ceea ce privește politica internă, cum ar fi construcția de școli, spitale sau autostrăzi.


Parlamentul are rol legislativ și de învestire a Guvernului. Guvernul are atribuții executive, cum ar fi construcția de școli, spitale sau autostrăzi, care se extind la funcționarea tuturor instituțiilor statului român. Când votezi pentru Parlament, votezi pentru viitorul Guvern, care îți afectează viața în toate aspectele ei.


În detaliu


Rolul Președintelui


Președintele României îndeplinește o funcție reprezentativă. Acesta este imaginea statului român atât în țară, cât și în afara granițelor. La nivelul politicii interne, rolul președintelui este unul mai degrabă formal, acesta neputând acționa fără sprijinul Parlamentului și/sau Guvernului. 


Conform Constituției României, Președintele României are următoarele atribuții: 


  • reprezintă statul român 

  • este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale ale țării

  • veghează la respectarea constituției și la buna funcționare a autorităților publice

  • exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societatea civilă

  • desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru

  • revocă și numește, la cererea prim-ministrului, unii membrii ai guvernului

  • este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

  • poate declara mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate

  • încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului

  • acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României.



La nivel de politică externă


Președintele României este imaginea statului român. Câștigătorul alegerilor din decembrie va fi asociat pentru următorii 5 ani cu imaginea României. Acesta va reprezenta țara noastră în întâlnirile, negocierile sau tratatele cu ceilalți șefi de state. Tratatele și acordurile negociate de președinte în numele țării trebuie să fie aprobate de către Parlament pentru a intra în vigoare. Nu în ultimul rând, Președintele României numește și demite reprezentanții diplomatici ai României, acreditează reprezentanții diplomatici ai celorlalte țări și decide înființarea și desființarea misiunilor diplomatice ale României în străinătate. 


La nivel de politică Internă


Președintele României numește un candidat pentru funcția de prim-ministru. Asta nu înseamnă neapărat că acest candidat va prelua și șefia executivului. Guvernul este ales de o majoritate parlamentară (50%+1 din voturi). Candidatul președintelui poate fi respins de Parlament, iar acesta va fi nevoit să facă o nouă numire. Referitor la ceilalți membri ai guvernului, Președintele poate revoca un ministru, doar la cererea prim-ministrului. 

În ceea ce privește relația cu Parlamentul, Președintele României poate promulga legile adoptate de Parlament, sau le poate trimite înapoi în Parlament pentru rectificări. Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.


Apărarea țării și securitate națională


Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.



Rolul Parlamentului 


Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentarii propun, dezbat și aprobă legi. Parlamentul României este bicameral, format din Senat și Camera Deputaților. În legislatura curentă (2020-2024) avem 466 de parlamentari, dintre care 136 de senatori și 330 de deputați. Norma de reprezentare prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Conform articolului 69 din Constituția României, parlamentarii sunt în serviciul poporului pe întreaga exercitare a mandatului și orice mandat imperativ este nul. Asta înseamnă că niciun parlamentar nu poate fi constrâns de vreun partid sau alți factori externi să voteze altfel decât în interesul cetățenilor pe care îi reprezintă.


Relația Parlament - Guvern


Pe lângă faptul că Parlamentul reprezintă puterea legislativă a statului român, acesta are rolul de a investi sau remania puterea executivă, Guvernul României. Dacă Parlamentul adoptă legi, guvernul are rolul de a le pune în practică. 


Când mergi la vot, tu îți vei alege parlamentarii, iar ei mai departe vor alege guvernul.


Pentru ca un guvern să fie investit, acesta are nevoie de votul de încredere al Parlamentului, adică 50%+1 din voturile exprimate. Cu același procent, Parlamentul poate da jos guvernul prin moțiune de cenzură. 


Astfel putem avea un partid de guvernământ (în cazul în care are peste 50% din voturile din Parlament) sau o coaliție guvernamentală, când mai multe partide se aliază pentru a avea voturile necesare în Parlament și împart portofoliile de miniștri din guvern. În urma formării unui guvern, parlamentarii se împart în două categorii, cei de la putere și cei din opoziție. Cei de la putere au rolul de a propune și implementa proiecte pentru țară, ei fiind singurii ce pot trece legi prin Parlament cu majoritate parlamentară și se pot asigura de punerea în practică a acestora prin intermediul guvernului. Pe cealaltă parte, parlamentarii din opoziție au datoria de a monitoriza atent activitatea puterii și de a face cunoscute opiniei publice derapajele și abuzurile făcute de către aceasta. 


Guvernul pune în practică deciziile Parlamentului, adică guvernul construiește autostrăzi, spitale, școli și se ocupă de funcționarea tuturor instituțiilor statului român. Parlamentul votează bugetul, dar guvernul se ocupă de execuția bugetară. Adică Parlamentul poate aloca o sumă generoasă în buget pentru construcția de spitale, dar guvernul este responsabil de construirea acestora. Se poate întâmpla ca unele etape să nu fie realizate în timp util și banii alocați construcției de spitale să nu fie folosiți în termen și aceștia să fie redirecționați către alte cheltuieli la rectificarea bugetară. 



De ce să ies la vot la aceste alegeri?


Pentru că îți poți spune părerea față de viitorul României pentru următorii 4-5 ani. Pe de o parte ai de ales imaginea țării noastre pentru următorii 5, poate chiar 10 ani, și anume ai de ales Președintele României.

După primul tur de prezidențiale, ai ocazia să-ți spui părerea față de direcția politică, economică și socială a României pentru următorii 4 ani la alegerile parlamentare. Sunt alegeri chiar mai importante decât prezidențialele. Ai ocazia să decizi tu pe cine vrei să trimiți în Parlament, să-ți reprezinte interesele, să negocieze pentru tine și să facă schimbarea pe care ți-o dorești de atât de mult timp.


Hai la vot! Nu-i lăsa pe ceilalți să aleagă pentru tine.





Sursă foto: Inquam

1,017 views0 comments

Comments


bottom of page